Regrete cotidiene

Azi se împlinesc 8 ani de când a murit bunicul și vremea e în ton cu atmosfera din inima mea. Mohorâtă. Nu pierdusem până atunci nimic drag, în afară de un pisoi pe care mi-l furase cineva, pe la 6 ani, imediat ce mă atașasem de el. Bătrânul mă iubise mult. Și fusese reciproc. Îi duc dorul... 

M-am trezit cu sufletul ca plumbul și, privind spre tavan ca într-o oglindă retrovizoare, îmi trec prin fața ochilor tot felul de momente. Ce ți-e și cu viața asta...  




 Dacă aș putea să mă întorc în timp...  La vremea când singura mea problemă era găsirea unui loc bun unde să construiască Kiki un fort, m-aș întoarce cu drag. Azi stăm tot gard în gard, dar pe poteca dintre casele noastre a crescut iarba uitării... 




Dacă aș putea să mă întorc în timp... La zilele când credeam că dacă muți limbile ceasului dai timpul înapoi, m-aș privi și aș râde din toată inima, așa cum n-am mai făcut-o de mult... 




Dacă aș putea să mă întorc în timp... La vremea când eram copil și voiam să fiu mare, mi-aș trage o chelfăneală, că nu aveam habar ce îmi doream! 




Dacă aș putea să mă întorc în timp... La vremea când Găbiţă a venit la grădiniță cu un ou prăjit într-o pungă goală de pufuleți, n-aș mai fi râs ca restu’, i-aș da mâncarea mea... 




Dacă aș putea să mă întorc în timp... La vremea când spuneam poezii în hohote la biserică, n-aș mai plânge, ca să nu mai râdă copiii de la școala duminicală de mine. Și așa, poate azi nu m-aș mai fi simțit exclusă...




Dacă aș putea să mă întorc în timp... Cu câteva minute înainte să moară bunicu, nu m-aș mai răsti la el, aș lăsa ca ultimele cuvinte să-i fie balsam pentru suflet... 




Dacă aș putea să mă întorc în timp... La vremea când mi-am luat prima pereche de ochelari, așa urâți cum erau, i-aș purta și când dorm, numai să-mi repar vederea. Acum e deja prea târziu... 




Dacă aș putea să mă întorc în timp... În ziua când m-am botezat, n-aș mai plânge că nici măcar cea mai bună prietenă a mea nu a venit și mi-a frânt inima; m-aș bucura că au fost ai mei alături de mine și nu mi-au cerut să aleg între ei și Cristos...




Dacă aș putea să mă întorc în timp... La vremea când uram tot ce vedeam în oglindă, aș fi mai îngăduitoare cu mine însămi, pentru că o să îmi ia ani buni să scap de toate complexele dobândite atunci.... 




Dacă aș putea să mă întorc în timp...  La vremea când pierdeam vremea în prostie, mi-aș da una după ceafă și mi-aș spune să mă bucur de ce am înainte ca totul să devină doar amintire. Oricum asta a fost și rămâne unul din marile mele defecte... 




Dacă aș putea să mă întorc în timp... La vremea când mă certam cu sor-mea în fiecare weekend cum ajungea de la facultate, aș fi mai temperată; acum știu cum e să vrei să vii și să te bucuri de liniștea pe care numai acasă o găsești.... 




Dacă aș putea să mă întorc în timp... La vremea când îi vedeam pe mama și tata zilnic, i-aș îmbrățișa mai mult, că-mi lipsesc; și de-acum încolo tot mai rar o să-i văd... 

Dacă aș putea să mă întorc în timp... M-aș îngrijora mai puțin, pentru că Dumnezeu are obiceiul ca, mai devreme sau mai târziu, să mă scoată biruitoare din toate încercările vieții... 

Dacă aș putea să mă întorc în timp... M-aș întoarce, că aș avea multe de reparat. Dar nu pot... E bine, totuși, că încă mai pot să învăț din greșeli.

Sărută-ţi părinții. Roagă-te. Suna un prieten vechi. Oferă o floare. Citește mai mult din Biblie. Ajută un cerșetor. Vizitează un bolnav. Cumpără o jucărie unui copil. Spune celor dragi cât de mult îi iubești. Împarte o prăjitură cu vecinii. Zâmbește tuturor trecătorilor. Îmbrățișează pe cineva. Închide telefonul și vorbește cu cel de lângă tine. Oferă mângâieri. Dar fă-o înainte ca azi să devină ieri, și intențiile bune regrete cotidiene. Timpul zboară și mâine nu e promis nimănui. Trăiește cu folos!

(19 februarie 2018)

_Sefora Geantă_