Lecții învățate de la 2014

Un frate spunea că din momentul în care ne naștem, viața începe să ne ia anii înapoi. Noi nu înaintăm în viață, ci returnăm zilele care ne-au fost hărăzite. E și ăsta un mod de a spune că îmbătrânim...

Ce pot să spun despre 2014?!

Pentru mine a fost un an al extremelor. A fost cel mai fericit an din viața mea, și totodată cel mai trist. Am râs mai mult ca niciodată, dar și lacrimile vărsate au bătut recordul. Mi-am făcut numărul maxim de prieteni, dar i-am și pierdut pe cei mai mulți dintre ei (Încă un motiv să cred că prietenii de pe rețelele de socializare sunt doar companie de vreme bună. Când vine încercarea dispar ca apa înghițită de gâtlejul însetat al unui deșert fierbinte).  

M-am simțit și iubită, și părăsită de toți. M-am simțit cea mai frumoasă, dar și cea mai urâtă. M-am simțit și ceva și nimic, și folositoare și inutilă. Am iubit și viața, dar și moartea. La început am fugit de singurătate, apoi am fugit după ea. Pentru că, prietenia oferită oricui se încheie fie cu prieteni pe viață, fie cu lecții de viață.

14 concluzii la care am ajuns la sfârșitul anului 2014:

*) FĂRĂ DUMNEZEU, SUNT UN 0 (ZERO). CU EL, NR. 1, SUNT UN OM DE 10!

1) Viața este ca o nuntă dintre o fată săracă și un mire bogat, iar moartea este momentul în care tânăra își schimbă domiciliul, se mută la soțul ei. Uneori nimerește într-un loc mai bun, alteori nu.

2) Pentru unii viața e vis, pentru alții coșmar. Cert este că pe toți ne trezește din somn moartea.

3) Ceasul lui Dumnezeu are o singură oră – fix.

4) Unii oameni trăiesc din vise, alții supraviețuiesc ucigând orice sentiment ce îi poate ucide.

5) Amintirile sunt moliile sufletului. La început par fluturi frumoși, dar cu timpul, lăsate libere, ajung să distrugă tot ce găsesc în jur.

6) Uneori, dragostea nu face altceva decât să apropie doi oameni, pentru ca, mai apoi, să îi poată despărți.

7) Uneori alergăm după comori inexistente. Le-au găsit alții și le-au dezgropat cu mult înaintea noastră.

8) Glia e mai statornică decât oamenii - în ea semeni grâu şi tot aia seceri. În oameni semeni iubire și riști să seceri ură, sau mai rău… indiferență.

 9) Când ești tânăr și hainele îți vin bine, nu ai bani să le cumperi. Când ai bani să le cumperi, ești prea gras și nu te mai încap.

10) Îngerii adevărați nu-și dau arama pe față. Sunt smeriți și tăcuți. Nu se laudă niciodată cu ceea ce sunt. Cei care o fac, cei care-și dau în petec cu puterile lor, tare mă tem că... nu sunt îngeri.

11) Înainte să te enervezi, gândește-te dacă se merită să îți vinzi pacea pentru un lucru așa banal.

12) Majoritatea lucrurilor dorite le primești abia atunci când nu mai ai chef sau nevoie de ele. Pe unele însă, nu le mai primești niciodată.

13) Este mult mai ușor pentru un bărbat să facă mușchi decât pentru o femeie să slăbească. Deoarece e mult mai ușor să faci ceva decât să te abții să nu faci ceva.

14) E mai greu să fi artist decât profesor de mate. Când ești matematician aplici niște formule descoperite de alții cu sute de ani în urmă și ajungi la un rezultat (la care oricine lucrează corect poate ajunge). Când ești artist trebuie să creezi ceva nou, inedit. Ceva ce nimeni n-a mai văzut vreodată.

Unii or să îmi dea dreptate, alții nu. Dar asta contează prea puțin. M-am învățat să caut numai partea bună a lucrurilor.

Cu fiecare om în care ți-ai pierdut încrederea, poate, câștigi mai multă încredere în tine; și uneori asta e bine.

Din  toate urcușurile și coborâșurile astea am învățat destule. Mi-am format noi păreri, idei și principii. Pe scurt, am avut de câștigat. N-am ieșit în pierdere.

Sper că în 2015 să învăț și să înțeleg și mai mult. Chiar dacă,aparent, cunoștința aduce durere. Mai bine suferi pentru că ai știut adevărul, decât să rămâi fericit pentru că ai trăit în minciună.

Fie ca în 2015 să devenim mai înțelepți! E nevoie de oameni cu capul pe umeri într-o lume de călăi. Altfel, mare majoritate și-ar pierde slujba. (Și-așa sunt destui șomeri).  Dar nu uitați, orice călău e un potențial sfânt. Trebuie doar să i se ofere o șansă.

_Sefora Geantă_