joi, 23 octombrie 2014

Tot felul de prețuri...

În viață totul costă. Începând de la banala gumă de mestecat (cea pe care pruncii noștri o lipesc pe băncile bisericii), până la cea mai scumpă vilă. Nimic nu e gratis. Plătim pentru neatenție, pentru furt, pentru neglijență. Plătim meditații, fast-food, haine. Plătim pentru boli, pentru familie, pentru pofte. Și toate își au prețul lor. Plătim cu banii, cu timpul, cu sănătatea. Nicolae Iorga spunea că plătim chiria vieții prin suferinți... Nu contează cum, cert este că suntem obligați să o facem.

Privind din alt unghi călătoria asta scurtă numită viață, realizăm că suntem și negustori. Cam nepricepuți în arta schimbului ce-i drept. De cele mai multe ori suntem necinstiți, dar sfârșim prin a ieși tot noi în pierdere.
Ne vindem pacea ieftin, pentru o simplă vorbă aiurea. Ne vindem iubirea pe un suc și o garoafă degerată. Ne vindem prietenii adevărați pentru straini care au bani. Dăm mult pentru puțin, schimbăm valori cu nimicuri...


La începutul lumii, când Adam și Eva se plimbau prin paradis, Dumnezeu nu le-a cerut chirie. Nu plăteau nici căldura, nici apa, nici umbra palmierilor uriași. Nimic. Apoi au mâncat fructul oprit și au realizat că acel gust acrișor costă scump. Foarte scump. Adam a vrut să bage mâna în buzunar, să scoată cardul și să îl fluture victorios în fața Evei, dar a rămas blocat. Nu avea nici buzunar, nici card. Luaseră masa în oraș, dar nu aveau bani să plătească meniul. (Cred că erau români.  Numai nouă ni s-ar putea întâmpla așa ceva).

S-au ridicat rușinați de la masa vegetală improvizată din brusturi și s-au ascuns undeva în decor. Apoi Dumnezeu a venit cu nota de plată și cei doi faliți trebuiau să o achite cu viața. Însă nu au făcut-o. Dumnezeu oferă mereu a doua șansă. Le-a dat haine să își acopere trupul. Apoi i-a luat frumos de mână și le-a arătat ieșirea din Grădină. De cum au făcut primul pas afară, au și simțit un fior din creștet până în tălpi - dorul după cer. S-au uitat cu jind în urmă, au oftat și au plecat mai departe. De atunci au plătit fiecare masă din viața lor și Adam nu a mai scos-o niciodată pe Eva în oraș.

Cu toate astea Dumnezeu și-a urmat planul. El are soluții pentru orice. A pregătit un ospăț îmbelșugat, o nuntă măreață la care a invitat toți oamenii, fără deosebire. Ca să fie sigur că nu o să se mai repete scena din Eden, a trimis pe Cineva ca să plătească toate costurile. El nu numai că a plătit prețul tuturor invitaților la festinul ceresc, dar a achitat și cina pe care au luat-o cândva Adam și Eva. Și de data aceasta s-a respectat tariful: moartea!!!

Pregătirile pentru marea sărbătoare continuă. E agitație mare în cer. Totul trebuie să iasă perfect. Dumnezeu așteaptă cu nerăbdare oaspeții și își privește mereu ceasul. Încă puțin și e fix! Nunta o să înceapă curând. Asigură-te că iei și tu parte la ea! 


_Sefora Geantă_

Un comentariu:

  1. Frumoasa analogia. Trist totusi ca multi nu vor accepta invitatia la nunta si nici pretul platit pentru ei; in nebunia lor, refuza si vor plati ei singuri cu moartea a doua.....

    RăspundețiȘtergere